Exemple practice și întreținerea skimmerului de proteine cu apă circulantă!

(1) Puncte cheie pentru operare și întreținere skimmer de proteină

1. Reglarea admisiei de aer

În funcție de calitatea apei și de debitul apei circulante, admisia de aer a separatorului de proteină trebuie reglată corespunzător. Dacă admisia de aer este prea mică, numărul de bule generate este insuficient și substanțele organice nu pot fi adsorbite eficient; dacă admisia de aer este prea mare, masa de apă poate fi excesiv tulburată, influențând mediul de viață al organismelor cultivate, iar spuma poate depăși separatorul. De exemplu, pentru un sistem mediu de acvacultură recirculant, admisia de aer a separatorului de proteină poate fi reglată între 0,5 și 1,0 metri cubi pe oră.

Puteți regla admisia de aer observând producția de spumă. Spuma ideală ar trebui să fie fină, stabilă și deschisă la culoare. Dacă spuma este prea grosieră sau instabilă, este posibil să fie necesar să reduceți admisia de aer; dacă spuma este puțină sau dispare rapid, este posibil să fie necesar să creșteți admisia de aer.

2. Controlul nivelului apei

Este important să mențineți nivelul apei în separatorul de proteină stabil. Niveluri ale apei prea mari sau prea mici vor afecta efectul de separare. Nivelul apei este, de obicei, controlat prin ajustarea înălțimii de evacuare a apei sau utilizând un controlor de nivel al apei. De exemplu, la instalarea unui separator de proteină, setați înălțimea evacuării apei la aproximativ două treimi din înălțimea separatorului, ceea ce asigură faptul că spuma are suficient timp și spațiu pentru a se forma și a se separa.

3. Curățare și întreținere

Curățarea regulată a separatorului de proteine este esențială pentru menținerea unei bune performanțe. Substanțele organice din apă se vor depune în interiorul separatorului, în special în dispozitivul de generare a bulelor și în cel de colectare a spumei. Pentru piesele care se pot înfunda ușor, cum ar fi duza separatorului de tip ac, curățarea trebuie efectuată cel puțin o dată pe săptămână. La curățare, puteți clăti cu apă curată. Pentru murdăria dificil de îndepărtat, puteți folosi un detergent blând, dar aveți grijă să clătiți temeinic pentru a evita reziduurile de detergent, care ar putea dăuna organismelor cultivate.

Verificați strângerea echipamentului și starea de funcționare a dispozitivului de generare a bulelor. Dacă există scurgeri, reparați-le la timp, deoarece acestea pot afecta generarea și separarea bulelor. Verificați, de asemenea, funcționarea motorului (dacă este cazul), pompei de apă și a altor echipamente, asigurându-vă că toate funcționează corect.

(2) Caz practic

1. Contextul fermei:

Există o mare fermă de pescuit cu o suprafață acvatică de aproximativ 10.000 metri cubi, în care se cresc în principal mormonți și alte specii. Ferma utilizează un sistem de acvacultură cu recircularea apei, având o densitate mare de creștere, de 40-50 kg de pește per metru cub de apă. Deoarece peștele marin are cerințe stricte privind calitatea apei, în special privind conținutul de proteine și azot ammoniacal din apă, gestionarea calității apei este foarte importantă.

2. Aplicarea separatorului de proteină:

Se folosesc mai multe separatoare de proteină de tip ac în combinație. Capacitatea de prelucrare a fiecărui separator de proteină este de 200-300 metri cubi/oră, iar debitul de aer este controlat la 50-80 metri cubi/oră. Duza special proiectată, de formă aciculară, produce bule foarte fine și dense, care absorb eficient substanțele organice din apă.

• Analiza efectelor:

Atunci când un separator de proteine nu este utilizat, substanțele organice din apă determină tulburarea apei, oxigenul dizolvat este consumat rapid, iar concentrațiile de azot ammoniacal și nitriți cresc rapid. Ca urmare, creșterea este suprimată, culoarea petilor devine mai ștearsă, apare o incidență mai mare a bolilor, iar rata mortalității ajunge între 20% - 30%. După utilizarea separatorului de proteine, calitatea apei s-a îmbunătățit semnificativ, transparența apei s-a crescut, concentrațiile de azot ammoniacal și nitriți au fost controlate eficient, peștii s-au dezvoltat bine, rata mortalității s-a redus la 10% - 15%, iar calitatea peștelui s-a îmbunătățit și ea.